numarul 13, mai 2008

Ziar distribuit gratuit in 6 comune din Judetul Alba: Cenade, Radesti, Rosia de Secas, Sasciori, Sincel, Santimbru

IN ACEST NUMAR …
 

Cerinte privind bunele practici in ferma - utilizarea pesticidelor

Metode agrofitotehnice de combatere a secetei

Reuniune crescatori oi jud. Alba 16.03.2008

Ministrul agriculturii in vizita la ALBA-AFRODA

Energii regenerabile. Biogazul

Credite speciale pentru campania agricola de primavara

UE da voie Romaniei sa produca mai mult lapte

Vizita grupului de agricultori de la Camera de Agricultura din Departamentul Rhone, Franta

Vizita stagiarilor francezi in judetul Alba

Ajutor de 600.000 de lei pentru asociatiile agricole

Conditii minime de igiena si siguranta a alimentelor pentru micii producatori

Anunturi importante

Sprijin financiar acordat prin APIA

redactia

CERINTE PRIVIND BUNELE PRACTICI IN FERMA - UTILIZAREA PESTICIDELOR

Stagiari francezi in vizita in Romania. Iulie 2007Pesticidele sunt substante chimice de protectia plantelor, obtinute prin formularea si conditionarea unuia sau a mai multor ingrediente biologic active.

Cu foarte putine exceptii (regulatorii de crestere, etc.), ingredientele active biologic sunt toxice. Datorita acestei toxicitati se impune existenta unor bune practici privind distributia si utilizarea pesticidelor.

In categoria pesticidelor intra: regulatorii de crestere, defoliantii, desicantii, activatorii rezistentei manifestate sistemic, substantele de curatire ale legumelor si fructelor, substantele aplicate pentru prevenirea caderii fructelor, substantele aplicate inainte sau dupa recoltare pentru combaterea daunatorilor ce actioneaza in timpul depozitarii si transportului recoltei.

  • Pentru diferitele tipuri de substante este importanta:
    forma sub care un pesticid este comercializat – reprezinta o combinatie de diversi compusi (solventi, surfactanti, muianti, adezivi, agenti de suspensie etc);
  • impachetarea si modul de prezentare sau conditionarea;

Materialele folosite la conditionarea pesticidelor sunt si ele poluanti chimici importanti (solventii organici, surfactantii care sunt similari detergentilor in privinta poluarii apelor).

Fiecare fermier care utilizeaza pesticide trebuie sa aiba in vedere:

  • tehnologia de aplicare – se poate face prin tratamente in perioada de vegetatie sau prin tratamente la samanta;
  • caile de utilizare a produselor omologate oficial recomandate in scopul unei combateri eficiente a organismelor daunatoare, trebuie sa includa mai multe niveluri de utilizare a pesticidelor, care nu trebuie sa depaseasca dozele cele mai mari autorizate sau care trebuie sa fie aplicate in asa fel incat sa lase un reziduu cat mai mic cu putinta;
  • limita maxima de reziduuri – concentratia maxima de reziduuri de pesticide legal autorizate sau considerate ca acceptabile in unul sau mai multe produse alimentare, produs agricol sau produs destinat folosirii in furajarea animalelor.
 
Metode agrofitotehnice de combatere a secetei

Seceta este unul din principalele fenomene meteorologice care afecteaza direct productiile agricole. Anii secetosi au influenta negativa si asupra productiilor si asupra cresterii animalelor, deoarece productiile de furaje sunt mici si se manifesta tendinta de reducere a efectivelor.

Anul agricol 2006-2007 este caracterizat ca deosebit de secetos, astfel incat insamantarile de toamna si araturile s-au executat in conditii vitrege. Cantitatile de precipitatii cazute in intervalul 1.09.2006 - 20.05.2007 sunt nesemnificative.

Daca vom corela aceasta cantitate mica de precipitatii cu deficitul mare de apa din sol - 80% la adancimea de inradacinare a graului, concluzionam ca pana in prezent anul agricol curent este unul din cei mai secetosi ani.

Avand in vedere aceste premise se impun o serie de masuri agrofitotehnice care sa conduca la realizarea necesarului de produse agricole pentru satisfacerea nevoilor de consum individual, furajer si industrial.

In functie de conditiile locale se vor lua urmatoarele masuri:

  • efectuarea irigarilor de aprovizionare acolo unde este posibil;
    la fertilizarea faziala a cerealelor de toamna, in conditii de seceta prelungita in - perioada rece a anului, cand media precipitatiilor in sezonul rece este sub media multianuala, se recomanda reducerea dozelor de ingrasaminte cu azot pentru cel putin doua considerente:
    • a. nitratii nu se vor spala in adancime si nici nu se pierd prin denitrificare;
    • b. lipsa apei din sol impiedica acesibilitatea unor doze mari de azot pentru plante;
  • pregatirea terenului la adancimea de incorporare a semintei cu cultivatorul, acolo unde este posibil, fara inversarea stratului de sol care sa favorizeze pierderea apei.

Daca seceta se va prelungi si in perioada de vara, toamna se recomanda:

  • prasile dese pentru a inlatura concurenta buruienilor;
  • aplicarea corecta a tratamentelor chimice pentru combaterea bolilor si daunatorilor, care ar putea dijmui recoltele;
  • gospodarirea responsabila a surselor de furaje;
  • nu se vor arde miristile, iar paiele se vor valorifica ca furaje;
  • pentru realizarea necesarului de furaje se vor infiinta culturi duble folosind hibrizi extratimpurii;
  • daca va fi nevoie, se va stopa tendinta de sacrificare a animalelor motivata de lipsa furajelor.
Toate aceste masuri se vor lua prin actiunea concertata a tuturor factorilor de raspundere de la nivel comunal.

 

Reuniune crescatori oi jud. Alba 16.03.2008

In data de 16.03.2008 a avut loc la sediul AFRODA o reuniune cu o parte din crescatorii de oi din judetul Alba la care au participat din partea AFRODA d-na ing. Parau Rodica, ing. Gligor Vasile,iar din partea Asociatiei Judetene a Crescatorilor de oi dr.vet. Morutan Horia -presedintele asociatiei si un numar de 18 crescatori de oi.

A participat la intalnire un grup de crescatori de oi de pe Valea Sebesului care au participat in sept. 2007 la un program de formare organizat de Afroda in cooperare cu un specialist din Franta, urmat de o vizita de studiu la ferme si laptarii din zona muntilor Alpi din Franta si Italia. Intalnirea a avut ca scop impartasirea impresiilor acumulate in urma vizitei, stabilirea prioritatilor de dezvoltare in viitor a fermierilor pentru a raspunde cerintelor si normelor europene de igiena, amenajare a fermelor precum si posibilitatea de accesare a fondurilor structurale.

Avand in vedere ca o parte din fermieri care sunt si membrii AFRODA au participat in luna septembrie 2007 la o excursie in Franta si Italia pentru a vedea cum sunt amenajate fermele din zona si cum sunt respectate normele europene cei prezenti au fost foarte impresionati de modul lor de organizare si dotare. La reuniunea organizata in data de mai sus dupa o scurta prezentare a asociatiei pentru fermierii care nu sunt membrii AFRODA s-a trecut la discutarea problemelor pe care le intampina acestia pornind in primul rand de la rasa de oi Turcana care predomina in zona si care este cel mai bine adaptata. Deoarece aceasta rasa nu se preteaza in prima faza, la mulsul mecanizat trebuie gasita o solutie fie prin ameliorarea ei deoarece are un fond genetic extraordinar fie prin obtinerea unei derogari prin care sa se faca in continuare mulsul manual dar respectand normele de igiena.

De asemenea la rasa Turcana, un dezavantaj il constituie si randamentul oase /carne care este in favoarea oaselor, spre deosebire de alte rase la care proportia de carne predomina, dar in acelasi timp sunt foarte sensibile la conditiile pedoclimatice de la noi. Totusi punctul cel mai important il constituie construirea unei fabrici de procesare a laptelui de oaie si gasirea celei mai potrivite locatii care sa fie in avantajul tuturor aceasta investitie urmand sa se faca prin Asociatia Judeteana a Crescatorilor de oi. Un lucru important il constituie si obtinerea atestatului de fabricare a produselor traditionale cum este sloiul de oaie, branza de burduf etc.

AJUTOR DE 600.000 DE LEI PENTRU ASOCIATIILE AGRICOLE

Guvernul a adoptat o hotarare privind acordarea, pentru anul 2008, unui sprijin financiar de 600.000 lei asociatiilor din agricultura.

Decizia vizeaza stimularea producatorilor agricoli si a altor parteneri de pe filiera produselor agroalimentare pentru a se asocia in organizatii reprezentative la nivel national care, la randul lor, sa se afilieze la organizatii profesionale europene, cu scopul participarii la elaborarea si implementarea Politicii Agricole Comune.

Sprijinul financiar este asigurat de la bugetul de stat, in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2008. Suma aprobata de Guvern reprezinta sprijinul de 100 la suta din valoarea cotizatiei anuale la organizatiile europene.

MINISTRUL AGRICULTURII IN VIZITA LA ALBA-AFRODA

Vineri 21.03.2008 Dl.Dacian Ciolos - ministrul agriculturii impreuna cu 2 consilieri Talvar Nina si Ciprian Alic a efectuat o vizita in judetul Alba. care a vizitat judetul Alba. Astfel, la ora 8:30 a avut loc o intrevedere cu reprezentanti de la institutiile publice din componenta Comitetului de coordonare in administrarea agriculturii, condus de directorul DADR Dorel Calian apoi a urmat o conferinta de presa.

La ora 10:30 Dl. Ministru Dacian Ciolos insotit de D-l Prefect Cosmin Covaciu, D-l deputat de Alba Popa Nicolae si D-l Dorel Calian Director la DADR Alba a efectuat o vizita la sediul Asociatiei de Dezvoltare Agricola ALBA- AFRODA, unde s-a intalnit cu membrii asociatiei.D-na Rodica Parau-presedinta asociatiei a prezentat modul de functionare a asociatiei,actiunile realizate impreuna cu partenerii francezi, apoi au urmat o serie de discutii privind problemele cu care se confrunta agricultorii din comunele Afroda.

Domnul Popa Ioan, primarul comunei Santimbru, membru in biroul executiv al asociatiei,a vorbit despre problemele concrete cu care se confrunta cei din comuna Santimbru: neinformarea oamenilor despre probleme concrete cum ar fi metodele si normele constructiei unui grajd de vaci, oi sau capre, constructia unor ateliere de procesare de lapte sau a unor pensiuni agroturistice, precizand faptul ca in afara de brosurile editate de Afroda privind aceste probleme nu au mai existat alte initiative de acest gen. De asemenea, alte probleme ar fi: birocratia mare a bancilor in acordarea creditelor, nepregatirea profesionala a celor in domeniu, modificarea legislatiei in fiecare an si cheltuirea a foarte multi bani pe modificarea proiectelor ce urmeaza a fi depuse in conformitate cu legislatia, etc.

Domnul ministru a declarat ca, in ceea ce priveste bancile, situatia se va schimba in curand si ca vor exista facilitati in acordarea creditelor. De asemenea, se doreste crearea de proiecte prin care sa se acceseze fondurile structurale atat pentru persoane fizice cat si pentru asociatii.

Domnul ministru a insistat asupra problemei de modernizare a fermelor ,de procesare a laptelui in conformitate cu normele europene pentru a putea vinde laptele pe piata.

In urma discutiilor si a problemelor ridicate, domnul ministru a declarat ca toata lumea i se plange de cate probleme exista dar ca nimeni nu vine sa ii ofere solutii exacte la problemele cu care se confrunta fermierii. Dansul se asteapta ca sa vina sa i se ceara sfatul si bani de la minister pentru instruiri, pentru pregatiri in domeniu si mai ales doreste sa se implementeze proiecte pentru accesarea fondurilor structurale, toate acestea rezolvand o parte din problemele fermierilor.

A urmat o intalnire la unitatea fitosanitara Alba cu Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Ovine unde s-au discutat problemele care le intampina crescatorii de oi.

Apoi a urmat o intalnire cu reprezentanti ai Asociatiei Crescatorilor de Bovine din judetul Alba la Clubul Fermierilor din Teius, iar ultima vizita a fost la Grupul Scolar Alexandru Borza din Ciumbrud unde au avut loc discutii cu conducerea scolii, cu membrii cooperativei agricole a crescatorilor de ovine » Miorita »si cu reprezentanti ai asociatiei horticultorilor din Leorint.

In jurul orei 16.00 domnul ministru a incheiat vizita la Alba Iulia plecand la Cluj Napoca de unde a luat avionul inapoi spre Bucuresti.

ENERGII REGENERABILE. BIOGAZUL

O modalitate economica si ecologica de a produce energie este biogazul. Datorita progresului tehnologic din ultimii ani, eficienta energetica si costurile reduse de intretinere pe care le obtinem daca investim in plante producatoare de biogaz, au devenit un subiect foarte interesant.

Ce este biogazul?
Biogazul este un amestec de gaze combustibile, produs in rezervoare de fermentatie care se formeaza prin descompunerea substantelor organice in mediu umed si in lipsa oxigenului. Componentul de baza al biogazului este metanul; pe langa acesta mai gasim vapori, hidrogen sulfurat, amoniac si urme de acizi grasi.

Materie prima
Ca si materie prima la formarea biogazului se foloseste biomasa constituita din materiale vegetale reziduale. Principalul component al materiei organice utilizate la formarea biogazului este celuloza. Continutul celulozei in materie organica este de 50%. Gunoiul biodegradabil, resturile alimentare, ingrasaminte precum dejectii animaliere si plante producatoare de energie sunt doar cateva dintre materiile prime generatoare de biogaz prin descompunerea substantelor organice in vid. Substantele care raman in urma acestei descompuneri sunt apa si materialul organic fermentat care pot fi folosite ca si ingrasaminte de calitate.

Biogazul premium poate fi convertit in energie termica si electrica. Energia termica poate fi utilizata in societatea proprie (apa calda pentru abatoare, incalzire hale de crestere, etc.), la incalzirea unei sere, a uscatoarelor de cereale, uscarea lemnului, etc. iar energia electrica poate fi consumata in societatea proprie sau livrata in reteaua nationala.

Biogazul este un produs inovator care combinat cu panouri fotovoltaice, puterea vantului si a apei poate duce la indepedenta energetica si poate constitui o sursa stabila de venit pe termen lung.

10 motive pentru a construi o statie de biogaz:

1. Principalul avantaj ecologic al tehnologiei cu biogaz este ca se elibereaza mai putin gaz de sera.

2. Creste viabilitatea economica a zonelor rurale.

3. Fabricile de biogaz economisesc resurse deoarece acesta, in calitatea de combustibil reutilizabil, se produce in urma descompunerii compusilor organici.

4. Tratamentul anaerob imbunatateste calitatea dejectiilor animaliere. Degajarea mirosului este impiedicata deoarece substantele cu un miros pronuntat sunt descompuse.

5. Gunoiul de grajd fermentat este un ingrasamant mai puternic decat cel nefermentat datorita plantelor care accentueaza acest proces. Acest ingrasamant poate fi aplicat direct pe culturile de cereale in faza de crestere.

6. In loc sa fie aruncat, materialul organic poate fi folosit ca sursa de energie iar plantele ca nutrienti. Tehnologia producatoare de biogaz constituie un exemplu ideal de reciclare si de transformare a resturilor.

7. Fermentatia reduce numarul de germeni patogeni si germinatia buruienilor.

8. Un alt avantaj este acela ca este nevoie de mai putin ingrasamant si pesticide. Gunoiul de grajd reprezinta un substitut extrem de eficient al ingrasamantului mineral care reduce riscul producatori intrucat sunt planificate investitii in noi capacitati de productie. In ceea ce priveste anul de piata curent reprezentantii producatorilor prognozeaza ca Romania va realiza circa 80% din cota, unii dintre crescatori fiind afectati de lipsa contaminarii apei potabile.

9. Sistemele de biogaz contribuie la protejarea mediului inconjurator ce putin dubland contributia energiilor regenerabile pana in 2010, urmarindu-se ca prin constructia statiilor de biogaz sa incurajeze dezvoltarea si raspandirea unei tehnologii compatibile cu mediul.

10. Energia electrica si termica sunt generate in urma unui proces complex. Energia termica poate fi utilizata pentru incalzirea incaperilor sau a apei industriale. Producerea energiei electrice avand o capacitate instalata de 500 kW determina un profit de cel putin 0.10 Euro/kWh.

CREDITE SPECIALE PENTRU CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMAVARA

Bancile care vor acorda credite fermierilor pentru a-si finanta lucrarile de primavara pana la sosirea platilor directe la hectar sunt CEC, BRD si Alpha Bank.

In jur de 550.000 de fermieri vor primi platile la hectar incepand de saptamana viitoare. Pentru ca o parte din plati se vor efectua in lunile aprilie si mai, APIA a initiat perfectarea unui instrument de creditare a fermierilor. De acest credit vor beneficia in principal fermierii care detin suprafete de teren mai mari de 10 hectare.

Bancile au simplificat foarte mult procedurile de analiza si acordare a creditului. APIA a transmis ca suprafata determinata pentru plata in anul 2007 a scazut sub suprafata de referinta negociata cu Uniunea Europeana.

Astfel, suprafata determinata, eligibila pentru plata, este la acest moment de 8.713.810 ha (cu 3.000 de hectare mai putin,) estimandu-se ca aceasta va mai scadea dupa efectuarea tuturor controalelor.

Scaderea suprafetei determinate pentru plata va permite inceperea procesului de autorizare si executie a platilor pentru o parte din fermieri inainte de prelucrarea rezultatelor controalelor prin teledetectie.

UE DA VOIE ROMANIEI SA PRODUCA MAI MULT LAPTE

Cota de lapte alocata Romaniei va creste cu 2% din urmatorul an de piata, care incepe la 1 aprilie 2008 si se incheie la 31 martie 2009, majorarea fiind aplicata tuturor statelor membre, ca urmare a unei decizii a Consiliului de Ministri ai Agriculturii din UE.

Consiliul a aprobat luni propunerea Comisiei Europene (CE) de a majora cu 2% cota de lapte la nivel european, se arata intr-un comunicat al Comisiei. Cota de lapte alocata Romaniei este de 3,05 milioane de tone si este impartita in doua categorii, pentru vanzari directe si pentru livrari la fabricile de procesare.

De la 1 aprilie, cota va ajunge la un nivel de 3,11 milioane de tone. Suplimentarea era asteptata de furajelor si a fondurilor necesare pentru investitii in dezvoltarea fermelor si cresterea calitatii laptelui.

Totodata, potrivit presedintelui Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), Valeriu Steriu, de vina pentru nerealizarea cotei de lapte este si modalitatea de repartizare a cantitatii intre fermieri, unii dintre crescatorii care produc lapte doar pentru consumul propriu primind cote pentru vanzarea directa a laptelui.

ELEVI STAGIARI FRANCEZI IN JUDETUL ALBA

Din data de 04.04.2008 pana in data de 25.04.2008 comunele membre Afroda din judetul Alba gazduiesc 14 elevi de la MFRO Saint Laurent de Chamusset din Franta.

Elevii sunt gazduiti in numar de cate 2 la 7 familii astfel:
- Alexandru Cipariu- Panade
- Ioan Candea,- Loman
- Nicolae Bogdan- Rosia de Secas
- Nicolae Fratila- Sancel
- Szoltan Balasz, -Radesti
- Virgil Beldean,- Sintimbru
- Gheorghe Stanciu,- Loman

Elevii au efectuat un stagiu practic de 3 saptamani in aceste ferme ,fiind acompaniati pe tot parcursul desfasurarii activitatii de catre profesori din cadrul scolii si 2 parinti.

In prima saptamana a fost doamna profesoara Estelle Lotissier de la St. Laurent de Chamusset si tatal unuia dintre stagiari, domnul Jaques Dumolin; in cea de-a doua saptamana domnii Pierre Feve si Pierre Alboud si in ultima saptamana doamnele Lydie Morel si Elisabeth Villard. Insotitorii au fost cazati la Pensiunea Faur din Petresti si au efectuat vizite impreuna cu membrii Afroda la fiecare familie pentru a vedea cum se descurca elevii si a discuta cu ei si cu fermierii responsabili problemele specifice.

La terminarea stagiului s-a facut o sedinta de bilant de stagiu impreuna cu fermierii gazda, elevii, profesorii si membrii Afroda.Elevii au fost impresionati de modul cum au fost primiti in familii, dar au apreciat ca munca este grea din cauza lipsei de utilaje performante si a fondurilor financiare.

v
REDACTIA
ing. Rodica Parau, presedinta asociatiei
agricultor George Toth, trezorier
ing. Ela Rusu, membra a Consiliului de Administratie
ec. Georgiana Damian, animator local, redactor-sef al ziarului, responsabil activitate administrativa si parteneri
ing. Vasile Gligor, animator local, responsabil actiuni de teren
CONDITII MINIME DE IGIENA SI SIGURANTA A ALIMENTELOR PENTRU MICII PRODUCATORI

Trei Puncte cheie

1. Micul producator raspunde de sanatatea celui care consuma produsele sale. Cele doua principii majore sunt igiena alimentara si trasabilitatea alimentelor.
Pentru a putea sa vindeti alimente in continuare, trebuie sa indepliniti anumite reguli de siguranta alimentara, printre care: sa va inregistrati, si sa repsectati conditiile de productie.

2. Noile reguli sunt mai simple pentru micii producatori.
Micii producatori nu trebuie sa indeplineasca aceleasi reguli ca producatorii industriali. Aceasta este cerinta UE si a Guvernului Romaniei, pentru a-i ajuta pe micii producatori sa reziste pe piata:

  • autoritatile vor fi flexibile in ceea ce priveste ustensilele si masurile de siguranta pe care le impun micilor producatori, atata vreme cat acestia respecta conditiile minime de igiena alimentara
  • cerintele se vor adapta astfel incat sa sustina metodele de productie traditionale si sa sprijine producatori din zonele cu particularitati geografice (zone greu accesibile, etc.)

3. Micii producatori beneficiaza de ajutor financiar si de consultanta pentru a-si indeplini noile obligatii, pentru a-si continua activitatea si a prospera in UE.
Pentru a continua sa comercializati produsele dumneavoastra, trebuie sa va inregistrati pentru vanzare directa la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) pe raza careia se afla gospodaria.

4. Micii producatori trebuie doar sa se inregistreze, nu au nevoie si de autorizatie.
Micii producatori sunt cei care vand cantitati mici de:

  • produse primare (carne netransata, lapte proaspat, oua, carne de pasare si de iepure, etc.)
  • produse sedcundare de origine non-animala (gemuri, produse pe baza de miere, paine, suc de fructe, etc.)
  • branza si carne preparata (pastrama, carnati, etc.)

5. Ce trebuie sa faceti pentru a putea continua producerea si comercializarea produselor obtinute in propria gospodarie ?

a) cerere scrisa la DSVSA pentru inregistrarea directa

b) trebuie sa respectati urmatoarele norme sanitar-veterniare :

  • mentinerea igienei echipamentelor utilizate: asigurarea apei calde, a substantelor dezinfectante, a unui spatiu igienizat pentru depozitarea echipamentelor
  • completarea inregistrarilor referitoare la cantitatea de produse livrate catre consumatorul final
  • dotarea cu apa potabila oricand este necesar
  • igiena personala
  • separarea alimentelor crude de cele preparate
  • distrugerea insectelor si a rozatoarelor
  • carnetul de sanatate al persoanelor care manipuleaza produsele, vizat periodic de catre medicul de familie
  • instruirea lucratorilor cu privire la regulile de igiena alimentara
  • transportul produselor se va face cu autovehicule adecvate

in plus pentru produse de origine animala:

  • masuri privind sanatatea si bunastarea animalelor
  • animalele sunt inregistrate si luate in evidenta medicului veterinar
  • prevenirea contamianrii produselor cu deseuri sau produse medicinale veterinare : adaposturi imprejmuite, spatii corecte de depozitare pentru produse/furaje/ echipamente
  • pastrarea documentelor referitoare la hrana animalelor si la medicamentelor utilizate in tratamentul acestora.
ANUNTURI IMPORTANTE
  • Perioada de depunere a cererii de sprijin pe suprafata este cuprinsa intre 3 martie – 15 mai 2008 (fara penalitati) si 16 mai – 9 iunie 2008 (cu penalitati de 1 la suta pentru fiecare zi lucratoare intarziere).
  • Din data de 10 iunie 2008 cererile de sprijin depuse de catre fermieri la sediul APIA nu mai sunt acceptate la plata in cadrul campaniei 2008 – 2009, dar vor fi primite de functionarul APIA si inscrise in registrul manual de inregistrare a cererilor de plata pentru schemele de sprijin pentru suprafata.
  • Data limita de depunere a cererii de subventie de 1 leu/l pentru motorina este 15 mai 2008
  • Data limita de ridicare a motorinei subventionate este 15 iunie 2008- In perioada 20 – 24 mai va avea loc la Cluj Targul Apulum Agraria. Cei interesati sa participe va rugam sa ne contactati la tel: 0258813259 sau 0788873452 Vasile Gligor.
SPRIJIN FINANCIAR ACORDAT PRIN APIA


Sprijin financiar pentru porcine predate la unitati de abatorizare:
- valoarea unitara: -carcase porcine E (tip EUROP) -120 lei/carcasa
- carcase porcine U -100 lei/carcasa


Sprijin finaciar pentru bovine : predate la unitati de abatorizare
: - valori unitare carcase bovine adulte – 100 lei/carcasa

 


Sprijin financiar familii albine:
- valoare unitara – 20 lei/familie albine

 


Sprijin financiar pentru stimularea producerii si livrarii laptelui de vaca, materie prima la standardele de calitate din uniunea europeana:
- valoare unitara - 0,3 lei/kg

 

Sprijin finaciar pentru oua de consum:
- valoare unitara – 0,05 lei/buc

Sprijin financiar pentru carnea de pasare-pui broiler :
- valoare unitara – 1,6 lei/cap

Sprijin financiar pentru scrofitele de reproductie la prima fatare:
- valoare unitara – 150lei/cap

VIZITA GRUPULUI DE AGRICULTORI DE LA CAMERA DE AGRICULTURA DIN DEPARTAMENTUL RHONE, FRANTA

In perioada 01.04.2008-06.04.2088 am primit vizita unui grup de 10 agricultori francezi de la Camera de Agricultura Rhone, membrii ai SDRR, printre care: Francois Gerard, presedintele SDRR , Jean Boudaud, secretar SDRR si doamna Marguerite Granjon reprezentanta a sindicatului agricultorilor

Miercuri, 02.04.2008 grupul a fost prezent la DADR Alba Iulia unde s-au intalnit cu directorul executiv al DADR, domnul Calian Dorel si doamna Rodica Parau, presedinta Alba Afroda. Dupa aceasta intalnire, grupul, insotit de membrii Afroda, a plecat spre Panade unde s-a vizitat ferma de vaci si laptaria domnului Cipariu Alexandru.

Urmatoare vizita a fost la Sancel la ferma de vaci Vintila Nicolae, dupa care a urmat o vizita la primaria Sancel la domnul Fratila Ilie, primarul comunei cu care s-a discutat despre proiectele depuse, modernizarile si constructiile realizate in comuna Sancel si satele apartinatoare.

Apoi, s-a facut o oprire la Blaj, la fabrica de procesare miere SC APIS PROD SRL unde s-a vazut procesul de ambalare a mierii. Grupul a fost placut impresionat de modul de functionare, de conditiile si modul in care se desfasoara activitatea la SC Apis Prod.

O scurta oprire s-a facut la Blaj la crama de vin si sampanie a domnului Dorel Popa, unde domnul Francois Gerard, viticultor de profesie, a schimbat impresii despre modul de fabricare a vinului si sampaniei, soiurile de struguri cultivati, modul de imbuteliere si vanzare si preturile practicate. La sfarsit s-au degustat 2 tipuri din sampania fabricata de domnul Dorel Popa.

Urmatoarea vizita s-a facut la ferma de vaci a domnului Virgil Beldeanu la Sintimbru, acesta avand si un proiect de finantare pentru o noua ferma de vaci conform normelor europene. S-a vizitat efectivul de vaci detinute si s-a discutat planurile de viitor ale domnului Beldeanu.

Ultima vizita a zilei a fost la Primaria Sintimbru unde d-nul primar Popa Ioan Iancu a explicat modul de lucru in cadrul primariei in scopul rezolvarii nevoilor cetatenilor comunei si derularea proiectelor finantate din fonduri europene.

Joi, 03.04.2008 vizita a inceput la Dostat unde s-a vizitat ferma de vaci de la SC Bioterra, o ferma foarte mare, o parte fiind construita conform normelor europene si o parte urmand sa se alinieze normelor. Grupul a fost foarte impresionat de noul grajd construit din fonduri SAPARD si sala de muls cu 24 posturi.


Vizita s-a terminat la Rosia de Secas unde s-au vizitat: Primaria, scoala generala, ferma de vaci a lui Bogdan Nicolae, branzaria doamnei Ani Bors, expozitia etnografica, cantina sociala si moara d-lui Ionas. Peste noapte grupul a ramas la membrii Afroda din Rosia de Secas.


Vineri, 04.04.2008, seria de vizite a inceput la Ciumbrud la domnul Molnar unde s-a vizitat depozitul de stocare a trandafirilor si pomilor fructiferi.

S-a continuat apoi la Leorint la doamna Zamfira Borsan, presedinta asociatiei “Horticola Leorint”, unde s-au vizitat solariile cu rasaduri de varza, vinete, ardei, castraveti, rosii, si s-a discutat despre problemele cu care se confrunta asociatia. S-a propus modificarea statutului si transformarea asociatiei in cooperativa agricola pentru a se putea comercializa produsele membrilor si a putea beneficia de subventii de la U.E.

A urmat apoi vizita Crama de vinificatie de la Ciumbrud apartinand SC Cramele Boieru SRL , unde s-a degustat vinul produs aici si s-a discutat despre cantitatea de vin produsa, comercializarea vinului, preturile, tipurile de struguri cultivati, etc.

In drum spre Loman, grupul s-a oprit la Oiejdea pentru a vizita ferma de legume a domnului Epure Dorin, cu solarii foarte frumoase, bine ingrijite si puse la punct. Aici se cultiva ridichi, rosii, vinete, salata, varza care sunt vandute apoi la piata. Grupul a fost impresionat de frumusetea solariilor si de modul organizat si economic de plantare a legumelor.


S-a urcat apoi pe Valea Sebesului la Loman unde s-a vizitat branzaria domnului Candea si apoi la domnul Stanciu unde s-a ramas peste noapte. Grupul folcloric de la Loman i-a incantat pe oaspeti cu frumusetea costumelor si a cintecelor si dansurilor populare.


Sambata, 05.04.2008, grupul de francezi s-a intalnit cu crescatorii de oi de pe valea Sebesului, s-au discutat proiectele de viitor ale acestora si cum se pot materializa .S-a vizitat si ferma de oi a d-lui Stanus Valer de la Rapa Rosie si posibilitatile de amenajare a unui atelier de fabricare branzeturi.

Grupul de francezi s-a intors apoi la Alba Iulia la sediul asociatiei, unde a participat la sedinta Consiliului de administratie Alba-Afroda unde s-a discutat despre actiunile Afroda pe 2008 si impresiile grupului referitoare la vizita in Romania. Cateva dintre aceste impresii le redam mai jos:

  • foarte impresionati de frumusetea peisajelor tarii, primirea calda de care au avut parte si deschiderea cu care i-au intampinat toti cei pe care i-au vizitat.
  • cateva dintre problemele pe care cred ei ca ar trebui sa se insiste ar fi motivarea si incurajarea tinerilor sa ramana in tara si sa continue activitati in domeniul agriculturii si de asemenea trebuie modernizate drumurile din sate pentru accesul mai usor in unele zone
  • multe ferme de vaci cu lapte vor trebui aduse la nivelul normelor europene pentru a putea rezista pe piata, etc.

Insa, grupul a fost optimist in ceea ce priveste viitorul agricol al tarii noastre datorita generatiilor tinere care nu au experienta jugului comunist, datorita harniciei fermierilor romani si motivatia de care acestia dau dovada. S-a remarcat progresele mari facute de romani fata de anii trecuti in care o parte din membrii grupului au mai fost in Romania.

Inainte de plecare grupul ne-a invitat in data de 30-31 august 2008 in Lyon la festivalul Agricol unde Romania va fi invitat de onoare pentru a-si prezenta produsele traditionale prin membrii sai.

Dumnica dimineata vizita s-a incheiat prin plecare grupului spre Bucuresti si de acolo inapoi in Franta.